Inedit

Nu am înțeles niciodată oamenii care se cred superiori – respirăm același aer, călcăm același pământ și la sfârșit ajungem toți în acelasi loc

 

 

Nu am înțeles niciodată oamenii care se cred superiori – respirăm același aer, călcăm același pământ și la sfârșit ajungem toți în acelasi loc

 

 

De cate ori judeci pe cineva vorbești despre credințele si dorințele tale, despre felul in care ai vrea tu sã traiascã, sã se comporte sau sã fie cineva. Îți proiectezi filme pe alții și îi dorești marionete, actori cu normă întreagã, în filmele tale, plătite cu prețul fericirii lor. Și a ta.

Încălcarea liberului arbitru și energiile pe care le emiți cãtre alții, fie prin dezaprobare, resentimente, invidie sau furie nu te vor face să te simți mai bine. Toate se întorc la sursa lor. La tine. Prin feluri și în momente surpriză. Constați cã cei din jur încep să vrea să te manipuleze, să-ți organizeze planurile. Și începi să te purifici prin aceeași suferință indusã celorlalți.

Însã, dacã ai ințelege cã viziunea ta asupra lumii iți aparține doar ție, cã punctul tãu de vedere este doar cât un punct în imensitatea Universului și cã pãrerile tale te definesc doar pe tine si experiența ta de viațã de acum, poate ai avea mai multã acceptare, compasiune și înțelegere fațã de felul în care aleg alți oameni sã-și traiascã viața lor, și nu pe a ta, așa cum vrei tu să îi modelezi, ca să fii tu fericit, cu riscul de a intra cu pantofii murdari în sufletele oamenilor, doar pentru cã le știi tu mai bine.

Istoria personalã a fiecãrui om l-a determinat sã fie și sã traiascã așa cum o face și chiar dacã nu crezi, fiecare om ia cele mai bune decizii si face cele mai bune alegeri de care este conștient la un moment dat.

Uneori, cele mai “urâte” comportamente ale semenilor nostri sunt doar strigãte de ajutor neauzite de nimeni… Nu avem niciun drept sã-i etichetãm sau sã-i judecãm pe alții doar pentru cã nu sunt ca și noi. Nici nu ar putea fi pentru cã fiecare om este unic și tocmai aici stã misterul care ține toate lucrurile împreunã, cu bune și rele. Spre echilibru.

Nu știm de ce o persoanã alege sã traiascã, sã se comporte sau sã fie așa cum este și nici nu avem drepturi sã-i cerem sã fie altfel decât este doar ca sã ne corespundã dorințelor noastre egoiste. Decât atunci când o facem cu iubire și compasiune, care este deja alt film și emite altă energie și induce altă manifestare.

Da, poți sã nu fii de acord cu cineva, poți sã nu rezonezi cu credințele sau comportamentele sale și poți oricãnd sã te îndepartezi de oamenii în preajma carora nu te simți bine.

Însă a privi cu dispreț ură sau furie, a judeca sau condamna pe cineva doar pentru că este altfel decat tine este o dovada de lipsă de acceptare și de respect fațã de acea ființă.

Fiecare are viziunea lui. Ție ți-ar plăcea să te dirijeze cineva sau să se erijeze de la sine în comandantul suprem al planurilor tale?

De accea este bine să reflectezi la intențiile tale pentru cã simțind astfel de trãiri, nu-ți faci bine nici ție si nici lumii în care traim cu toții.
Dacă in loc să simti dispreț, ură sau furie, ai incerca să înțelegi, să accepți sau să simți compasiune față de semenii tăi și viețle lor, lumea ar fi cu siguranță un loc mai bun.
Aceasta este lucrarea Maestrului interior care știe tot, iubește tot, înțelege tot, vindecã tot și nu asuprește.

Poate un prim pas spre sine ar aduce toată iubirea de care ai nevoie atunci când nu te iubești criticându-i pe alții.

 

Sursa