Stiri

Cele 8 persoane pe care aproape nimeni nu le stie, dar datorita lor noi inca traim pe acest pamant

 

 

 

 

Din când în când, lumea noastră pare a fi un loc macabru și perfid, dar aceasta ar putea fi și mai periculoasă dacă acești oameni nu ar depune eforturi o viață întreagă pentru a ne îmbunătăți existența. Păcat că mulți dintre noi nici nu am auzit despre aceste personalități. Haideți să restabilim dreptatea!

1. Stanislav Petrov a salvat lumea de la un război nuclear în 1983

Imagini pentru Stanislav Petrov

Stanislav acum locotenent colonel retras din activitate a jucat rolul principal într-un plan al rușilor menit să distrugă planeta. Pe 26 septembrie 1983, sistemele de avertizare antirachetă ale sovieticilor din Serpukov-15, o baza militară de lângă Moscova, au detectat un așa-zis atac cu rachete intercontinentale lansat asupra Uniunii Sovietice de Statele Unite. Stanislav Petrov avea misiunea de a înregistra eventualele atacuri inamice cu rachete. Deși putea citi clar informațiile de pe radar, Petrov a decis să nu comunice superiorilor și să considere situația drept o alarmă falsă. Deși prin decizia lui a încălcat codul militar, neîndeplinind ordinele, Stanislav a salvat lumea.

„Am fost îm stare de șoc și pentru câteva secunde nu am știut ce să fac. Vedeam cum toți se uitau la mine și așteptau să fac ceva, unii chiar și-au întors capetele, erau panicați și uluiți”, declară Stanislav într-un interviu.

Ordinele armatei sovietice în asemenea situație cereau ca răspunsul să fie un contraatac imediat, iar în contextul politic mondial din 1983, rușii ar fi lansat mai mult ca sigur un răspuns nuclear.

„Tot ce trebuia să fac era să pun mâna pe telefon și să-i anunț pe superiorii mei, însă nu puteam să mă mișc. Am înghețat”, a declarat bărbatul de 74 de ani.

Totul a fost însă, așa cum bănuise, o alarmă falsă: „33 de minute mai târziu, mi-am dat seama că nu s-a întâmplat nimic. Dacă atacul americanilor ar fi fost real, până atunci aș fi știut de el. Am fost ușurat”, a explicat el.

La scurt timp, având bănuieli că informațiile care trebuiau să treacă de 29 de niveluri de securitate nu erau tocmai corecte, l-a sunat pe ofițerul de serviciu și a raportat o eroare a sistemului. De asemenea, Petrov este convins că dacă altcineva era în locul lui la serviciu în ziua aceea, situația ar fi fost dramatică.

2. John Leal și apa purificată
Pentru prima dată clorul a fot utilizat pentru a curăța sistemul de alimentare cu apă a orașului englezesc Maidstone, după extinderea focarului de febră tifoidă. De asemenea, clorul a fost folosit de medicul-bacteriologist John Leal pentru a dezinfecta casele de infecții detectate de apă.

Ideea de clorinare continuă a apei de la robinet a fost anunțată de către Leal în 1908, estimând că apa contaminată a luat mai multe vieți decât toate războaiele mondiale la un loc. De aceea, vestea că apa de la robinet în milioane de case este de acum înainte curată și utilizabilă a fost un adevărat miracol. Nimeni nu neagă că Guvernul ar putea adăuga substanțe chimice în apă pentru a ne controla gândurile, dar în zilele de azi suntem în viață doar datorită lui John Leal.

3. Un inginer Volvo a creat una dintre cele mai apreciate invenții din istoria automobilului

Imagini pentru Un inginer Volvo a creat centura de siguranta

Este vorba Nils Bohlin și de centura de siguranță cu prindere în trei puncte, inventată în 1958. Un an mai târziu, toate modelele Volvo beneficiau deja de acest tip de centură. Soluția adoptată atunci de Bohlin este utilizată astăzi pe toate modelele de pe piață.

4. Gertrude Elion a creat medicamentele actuale

Imagini pentru Gertrude Elion

Elion a creat medicamente destinate combaterii eficiente a unei multitudini de boli. Descoperirile lor includ 6-mercaptopurina (Purinetol), primul tratament pentru leucemie. De asemenea, tot ea este creditată pentru descoperirea Pirimetaminei (Daraprim) – pentru malarie, Acyclovirului (Zovirax) – pentru herpesurile virale şi Azatioprina (Imuran) – primul agent imunosupresor, folosit în cadrul transplanturilor de organe.

5. Alan Turing a salvat milioane de vieți pe timpul războiului

Imagini pentru Alan Turing

Alan Turing a reușit să construiască o mașină, un protocomputer, cu care a spart codul Enigma, pe care germanii îl utilizau pentru a transmite informaţii secrete, fapt care a scurtat războiul cu doi ani și a salvat câteva milioane de vieţi.

6. Edward Jenneer – inițiatorul vaccinei împotriva variolei

Imagini pentru Edward Jenner

Odată cu ritmul rapid de dezvoltare al vaccinului în ultimele decenii, originile istorice ale imunizări sunt adesea uitate. Edward Jenner, un medic englez, a fost părintele imunologiei şi iniţiatorul vaccinului împotriva variolei.

Edward Jenner, un medic de ţară englez din Gloucestershire, administrează primul vaccin din lume, ca tratament preventiv pentru variolă, o boală care a ucis milioane de oameni de-a lungul secolelor.

Originea variolei ca o boală fizică, se pierde în preistorie, se crede că a apărut în jur de 10.000 î.Hr., în timpul primelor aşezări agricole din Africa de nord-est, dar, cauzele apariţiei, nu s-au cunoscut niciodată.

Efectele devastatoare ale variolei, a fost producerea unuia, dintre, primele exemple, de război biologic. În secolul al 18-lea în Europa, 400.000 de oameni au murit anual, iar o treime dintre supraviețuitori au orbit din cauza variolei.

În secolul III î.Hr., în China şi India se practica o metodă de variolizare, folosindu-se un fel de liofilizat primitiv: se luau cruste de la bolnavi, se măcinau, şi pulberea obţinută se administra celor sănătoşi prin insuflaţie nazală. Dar, momentul eradicării acestei boli, avea să-l marcheze medicul Edward Jenner – un medic englez, născut la data de 17 mai 1749, în Berkeley, Gloucestershire, Marea Britanie. La vârsta de 14 ani, a fost ucenic la un chirurg local şi apoi a lucrat şi instruit în Londra unde a devenit elevul renumitului chirurg John Hunter din Anglia, un biolog foarte respectat, anatomist, şi om de ştiinţă experimentat. Alături de acesta, Jenner, a căpătat interes faţă de ştiinţele naturii, a studiat geologia şi a efectuat experimente pe sânge uman. În 1772, Jenner s-a întors la Berkeley, oraşul său natal, unde şi-a petrecut cea mai mare parte din cariera sa, ca medic. În timp ce era încă student la Medicină, Jenner a auzit o lăptăreasă spunând că, nu se va îmbolnăvi niciodată de periculoasa variolă, deoarece deja a avut variolă taurină, acest lucru făcând-o imună, lucru ce l-a pus serios pe gânduri. Prin urmare, exista o legatură între variola umană şi cea a vacii. Din pustulele vacilor bolnave, Jenner a reuşit să prepare un vaccin, ce se inocula prin crestarea pielii la suprafaţă.

La 14 mai 1796, medicul de provincie a realizat cu succes primul vaccin antivariolic, şi, totodată, primul vaccin din istoria medicinei. El testează vaccinul contra variolei, pe James Phipps, un băieţel de opt ani, bolnav de variolă.Pentru a verifica eficiența procedurii, şase săptămâni mai târziu, pe 1 iulie, Jenner îl infectează deliberat pe Phipps cu variolă umană, dar Phipps nu face boala. Încurajat de acest rezultat, Jenner repetă experiența pe încă 8 copii, inclusiv pe fiul său de 11 luni , obținând acelaşi efect.

7. Louis Pasteur a descoperit că microbii provoacă boli

Imagini pentru Louis Pasteur

Din 1848, Pasteur a fost profesor de chimie la Universitatea din Strasbourg, iar începând cu anul 1854, a fost profesor și decan al Facultății de Chimie de la Universitatea din Lille, potrivit biography.com. În 1856, un industriaș l-a rugat să afle de ce vinul și berea se acresc odată cu trecerea timpului. Pasteur a demonstrat că atât fermentația cât și alterarea erau cauzate de microorganisme și a prezentat o modalitate prin care se poate preîntâmpina alterarea, numită ”pasteurizare”. Încălzind vinul până la 50°C sunt omorâte microorganismele care îl pot altera. Procesul de pasteurizare a fost testat cu succes la 20 aprilie 1862.

Pasteur a făcut studii și asupra altor microorganisme care interacționează cu materiale organice. A demonstrat că, odată ce este fiartă, carnea nu se alterează decât dacă este expusă particulelor de aer. În 1865, a făcut investigații în cazul unei maladii care omora viermii de mătase. Nu a reușit să izoleze microorganismul, dar a propus ca toți viermii infectați să fie uciși și să se creeze noi culturi de viermi de mătase. Pasteur descoperise deja că maladiile infecțioase erau cauzate de microorganisme. Acest concept a condus la introducerea sterilizării, dezinfecțiilor, vaccinelor și a antibioticelor.

Pasteur însuși a descoperit o serie de vaccinuri, inclusiv cel contra rabiei și antraxului. A creat microorganisme slăbite, ținându-le la căldură. În această stare, nu puteau cauza boala, ci confereau imunitate germenilor pacientului.

8. Karl Landsteiner a descoperit grupele de sânge

Imagini pentru Karl Landsteiner

Karl Landsteiner a descoperit grupele principale de sânge după ce a observat că dacă sângele a două persoane se amestecă, se aglutinează (reacție specifică de apărare a organismului, caracterizată prin adunarea în mici grămezi a globulelor roșii, bacteriilor sau altor elemente, în prezența anticorpilor corespunzători). Asta se întâmpla în 1900, iar în 1901, el a descoperit că această reacție se datorează serului sangvin, partea lichidă a sângelui care nu conține nici celule sangvine (globule rosii, globule albe, plachete), nici fibrinogen (proteină care se găsește din abundență în plasmă și care este responsabilă pentru coagolarea sângelui).

În urma experimentelor, Karl Landsteiner a observat că amestecarea sângelui de la persoane care au aceeași grupă sanguină nu distruge celulele. Asta a dus la primul transplant de sânge, care s-a realizat la spitalul Mount Sinai din New York, sub coordonarea medicului Reuben Ottenberg, în 1907.

Landsteiner a împărțit sângele în trei grupe principale, numite atunci A, B și C (cunoscută acum drept grupa 0). În zilele noastre, se cunoaște faptul că persoanele cu grupa de sânge AB pot primi transfuzii cu orice altă grupă sanguină, iar cei cu grupa 0 pot dona oricărei grupe, fiind donatori universali. Pentru descoperirea lui, Karl Landsteiner a fost recompensat cu premiul Nobel pentru Medicină, în 1930.

Însă asta nu este singura descoperire importantă a austriacului. În 1911, el a arătat și existența virusului poliomelitei, punând bazele pentru lupta împotriva acestei boli cumplite.

 

Sursa: BixiRo